Într-un cadru marcat de spiritualitatea milenară a Mănăstirii Neamț, Ziua Culturii Naționale a dobândit în acest an o dimensiune aparte. Marcând împlinirea a 176 de ani de la nașterea „poetului nepereche”, Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” a devenit amfiteatrul unei manifestări care a demonstrat că opera lui Mihai Eminescu nu aparține doar trecutului, ci este o prezență vie, capabilă să modeleze conștiințe în formare. Sub titlul „Eminescu timpurilor noastre”, evenimentul a reușit să armonizeze cuvântul poetic cu spiritul teologic.
Manifestările au debutat sub auspiciile unei profunde înțelegeri a mesajului poetic. Elevii claselor a X-a (Teologie Ortodoxă) și a XII-a (Patrimoniu Cultural) au susținut un recital care a depășit simpla declamație, devenind o mărturisire de credință în valorile estetice naționale. Atmosfera a fost înnobilată de prezența corului „Victor Ojog”, coordonat de pr. prof. Marius Brumă. Interpretările corale pe versuri eminesciene au creat un cadru solemn, demonstrând că poezia lui Eminescu posedă o muzicalitate intrinsecă ce rezonează firesc în spațiul ecleziastic.
Unul dintre pilonii educației de la Seminarul de la Neamț este cultivarea patriotismului luminat. Acest aspect a fost evidențiat printr-o punere în scenă a dialogului dintre Mircea cel Bătrân și Baiazid din „Scrisoarea a III-a”. Prin costume sugestive și o interpretare plină de măiestrie, elevii clasei a X-a au reușit să transmită tensiunea confruntării și, mai ales, actualitatea valorilor noastre fundamentale: curajul, onoarea și dragostea de țară. Lecția de istorie oferită de Eminescu a fost astfel retrăită de tinerii seminariști ca un imperativ moral pentru prezent.
Originalitatea evenimentului a fost marcată de un exercițiu de imaginație creativă: un interviu imaginar cu poetul, realizat de elevii Ilinca Amâiei și Anastasie Turtureanu. Prin întrebări atent formulate, aceștia au reușit să aducă în prezent viziunea eminesciană asupra iubirii, naturii și destinului uman, demonstrând o cunoaștere profundă a universului său filosofic.
Mai mult, universalitatea geniului românesc a fost probată prin recitarea unui fragment din „Sara pe deal” în limba italiană de către elevul Denis Stan. Această alegere lingvistică a subliniat faptul că mesajul lui Eminescu depășește granițele naționale, integrându-se organic în tezaurul culturii europene.
Spiritul eminescian a fost explorat nu doar prin cuvânt și muzică, ci și prin imagine. Expoziția de lucrări plastice, realizată sub îndrumarea profesorilor Oana Grădinaru și Dan Țîrdea, a reunit contribuții ale elevilor de la secțiile Patrimoniu Cultural, Teologie Ortodoxă și Științe Sociale. Această abordare interdisciplinară a arătat că metafora eminesciană continuă să inspire noi forme de expresie vizuală, confirmând viabilitatea operei sale în ochii generației digitale.
La finalul evenimentului, domnul inspector Mihai Giosan a sintetizat importanța unor astfel de manifestări, reiterând faptul că Mihai Eminescu rămâne reperul fundamental al identității noastre culturale. Pentru seminariștii de la Neamț, Eminescu nu este doar un nume în manuale, ci o parte integrantă a formării lor ca oameni de cultură și viitori păstori sufletești. Lecția primită cu prilejul acestei celebrări este clară: cultura și credința sunt cele două aripi prin care un popor își menține verticalitatea în fața timpului.
(Luca Prisacariu, clasa a XI-a)
